La 1 martie 2024 intră în vigoare o nouă lege (Legea nr. 181/2023 privind finanțarea participativă, publicată în Monitorul Oficial Nr. 272-273 din 27 iulie 2023), care va acorda noi posibilități de finanțare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM), dezvoltatorii imobiliari, dar și consumatorilor.
Activitatea furnizorilor de servicii de finanțare participativă nu constituie activitate de creditare bancară sau nebancară și nici activitate a asociațiilor de economii și împrumut, a prestatorilor de servicii de plată și a societăților de investiții.
Este de remarcat faptul, că în proiectul de lege, la art. 2, în redacția inițială (din ianuarie 2023) era prevăzută noțiunea: „autoritate de supraveghere” - Comisia Națională a Pieței Financiare, autoritate competentă în ceea ce privește autorizarea, reglementarea şi supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă, redacție care a rămas și în legea adoptată și publicată, cu toate că, începând cu 1 iulie 2023, prin Legea nr. 178/2020, Banca Națională a Moldovei a devenit autoritate de supraveghere pentru domeniile de creditare nebancară, asigurări, asociații de economii și împrumut, domenii în care anterior era autoritate de supraveghere Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).
Explicația de ce în redacția finală a Legii nr. 181/2023 nu a fost substituită autoritatea de supraveghere – „Comisia Națională a Pieței Financiare„ cu „Banca Națională a Moldovei” (art. 2 din lege) ar fi că inițial consumatorii erau excluși din potențialii beneficiari ai acestor servicii (proiectul de lege în redacția inițială conținea expres prevederea că „nu se aplică relațiilor cu consumatorii”), iar în varianta finală au fost introduși debitorii-consumatori (în opinia noastră neinspirat). Iar CNPF este autoritatea de supraveghere a prestării serviciilor financiare către consumatori (Banca Națională este autoritatea de supraveghere pentru domeniile menționate mai sus).
Cu toate că în preambulul legii se menționează că:
„Prezenta lege transpune parțial prevederile Regulamentului (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L347/1 din 20 octombrie 2020”, menționăm, că Regulamentul și Directiva europeană respective, nu prevăd că aceste servicii sunt disponibile și consumatorilor.
Regulamentul (UE) 2020/1503 Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937 prevede la alin. (8) din Prambul, că:
“ Prin abordarea obstacolelor în calea funcționării pieței interne a serviciilor de finanțare participativă, prezentul regulament urmărește să promoveze activitățile transfrontaliere de finanțare a afacerilor. Prin urmare, serviciile de finanțare participativă legate de acordarea de împrumuturi consumatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului, nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament”.
Iar în Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Obiect, domeniu de aplicare și derogări alin. (2) că:
„Prezentul regulament nu se aplică:
(a) serviciilor de finanțare participativă prestate dezvoltatorilor de proiecte care sunt consumatori, în sensul definiției de la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE”.
Prin urmare, invocarea transpunerii reglementărilor europene în cauză la adoptarea legii date nu corespunde plenar realității. Având în vedere că aceste servicii sunt concepute ca instrumentariu în vederea susținerii afacerilor - nu trebuiau să se refere la relațiile cu consumatorii care prevăd numeroase prevederi precontractuale, contractuale și postcontractuale, care vor reduce la minimum aplicarea legii date în scopul urmărit în preambul (consumatorii nefiind nici menționați):
„de a susține și a oferi o alternativă de finanțare pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile mici și mijlocii și pentru autoritățile administrației publice locale, prin intermediul platformelor de finanțare participativă”.
Motivația apariției legii a fost și faptul că investițiile fondatorilor din economii personale, remitențe și împrumuturi de la rude și/sau prieteni, de regulă nu sunt suficiente pentru a finanța o afacere serioasă sau a asigura o dezvoltare imobiliară. De aceea, accesul la finanțare, în special la etapele incipiente de dezvoltare, prin instrumentele clasice de finanțare oferite de bănci sau de OCN-uri (credite, împrumuturi nebancare) este limitat și dificil.
Nevoile de finanțare și dezvoltare a tehnologiilor informaționale, a rețelelor de socializare, au adus la apariția și dezvoltarea instrumentelor de finanțare alternativă. La nivelul Uniunii Europene aceste servicii au cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimul deceniu. Finanțarea participativă (crowdfunding) este unul dintre cele mai dinamice instrumente de finanțare alternativă.
Acest instrument este un proces de intermediere financiară prin platforme electronice, prin care dezvoltatorii de proiecte de afaceri sau imobiliare, dar și orice alți clienți care au nevoi de finanțare, pot accesa serviciile și acumula mijloacele financiare necesare de la mai mulți investitori (persoane fizice sau juridice). Adică este o modalitate de extindere a accesului la fonduri disponibile de capital de la investitori profesioniști, inclusiv din diasporă, dar și de la populație, prin atragerea investitorilor interesați să investească în produse sau servicii care le prezintă interes și pespectivă de dezvoltare și creștere, prin încheierea contractelor de investiții pe platformele furnizorilor.
Prin Legea nr. 181/2023 se exclude începând cu 01.03.2024 definiția de „crowdfunding” din art. 3 al Legii nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, care îl definea ca un „mod de finanțare a unor proiecte folosind resurse on-line (forumuri, platforme de socializare etc.) care substituie sistemul clasic de donație cu o metodologie de tip recompensă. Inițiatorii proiectului lansat creează o rețea ai cărei membri oferă bani în schimbul serviciilor sau produselor generate de proiect”. De asemenea, Legea nr. 1792016, mai conține o referință la acest instrument de finanțare participativă, și anume art. 14 alin. (1) lit. j) care stabilește (până la 01.03.2024) că:
„Întru facilitarea accesului la finanțare a întreprinderilor mici şi mijlocii, autorităţile competente: stimulează crearea platformelor on-line de finanțare participativă”.
Noua Lege (nr. 181/2023) a integrat și definiția de „business angels” din Legea nr. 179/2016 („persoane fizice și juridice care investesc propriul capital în dezvoltarea unei afaceri, având ca scop achiziționarea sau subscrierea de acțiuni sau de părți ale capitalului social al întreprinderii asistate”). Conform noii legi, aceștia devin „investitori” – „persoane fizice sau juridice care, prin intermediul unei platforme de finanțare participativă, acordă împrumuturi sau achiziționează valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanțării participative ori acordă împrumuturi de consum”. De asemenea, practic au fost excluse orice limitări pentru investitori, comparativ cu „business angels”, care nu puteau investi propriul capital, inter alia, în următoarele domenii (art. 14 alin. (1) din Legea nr. 179/2016):
- bancar;
- financiar: asigurări și reasigurări, piața de capital, intermedieri financiare, orice alte activități în acest domeniu;
- imobiliar: tranzacții imobiliare, închiriere active imobiliare, intermedieri, dezvoltare;
- consultanței în orice domeniu.
Mijloacele financiare acumulate de furnizorii de finanțare participativă de la investitori se vor separa obligatoriu de mijloacele financiare ce aparțin fumizorului, prin plasarea acestora pe un cont bancar fiduciar utilizat doar pentru acumularea mijloacelor financiare transmise de investitori / împrumutători și rambursarea împrumuturilor de către dezvoltatori / împrumutați.
Furnizorii nu vor garanta investitorilor succesul proiectelor dezvoltate pe platforme, înregistrarea unui profit sau recuperarea investiției, însă vor avea obligații de diligență la verificarea proiectelor propuse de dezvoltatori și de informare corespunzătoare a investitorilor și de avertizare despre riscurile investiției, inclusiv riscul de a pierde toată investiția, perioada de reflecție și revocare (pentru debitorii consumatori), testarea cunoștințelor și simularea capacității de a suporta pierderi (pentru investitorii nesofisticați), auditul obligatoriu anual, păstrarea evidenței tranzacțiilor, exigențele de publicitate, precum și de a respecta regimul conflictului de interese și a datelor cu caracter personal.
Furnizorii serviciilor vor fi autorizați să activeze de către autoritatea de supraveghere (CNPF) din data în care vor fi înscriși în registrul furnizorilor serviciilor de finanțare participativă. Autoritatea de supraveghere va reglementa, supraveghea și sancționa eventualele încălcări admise de furnizorii de finanțare participativă.
Finanțarea participativă va fi bazată pe investiții (achiziționare sau subscriere de către investitori a părților sociale sau a acțiunilor, prin intermediul unui vehicul investițional) sau bazată pe împrumut (acordarea de către unul sau mai mulți investitori a împrumuturilor în schimbul unei dobânzi).
Unii investitori vor avea calitatea de investitori sofisticați, inclusiv vor putea fi calificați după criteriile stabilite de lege, și (cu respectarea plafonului maxim per proiect) nu vor avea limitele de investiții pentru investitorii nesofisticați (care pot investi, în decursul unui an, maximum echivalentul în lei moldovenești a 200 de euro pentru un singur debitor-consumator sau 5 000 de euro într-un singur proiect de finanțare participativă; sau pot investi, în decursul unui an, maximum echivalentul în lei moldovenești a 10 000 de euro pentru totalul investițiilor în finanțare participativă, din care cel mult 35% pot fi îndreptate în împrumuturi de consum). Investitorii sofisticați sunt cei care sunt conștienți de riscurile legate de investițiile pe piețele de capital și de resursele adecvate pentru a-și asuma aceste riscuri fără a se expune unor consecințe financiare excesive.
Furnizorul va dispune în mod permanent de garanții prudențiale, a căror mărime trebuie să fie cel puțin egală cu 500 000 lei (sau 25% din valoarea cheltuielilor generale fixe aferente anului precedent, care urmează să acopere cel puțin costul administrării împrumuturilor pentru o perioadă de 3 luni, pentru furnizorul care prestează servicii bazate pe împrumuturi).
Alocarea mijloacelor bănești ce vor putea fi acordate unui debitor-consumator nu vor putea depăși suma ce constituie echivalentul în lei moldovenești a 7500 de euro, calculată la cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data plasării ofertei de finanțare participativă.
În concluzie, așteptările de la această lege sunt destul de mari, însă există temeri că acest instrument fiind acordat și debitorilor-consumatori, ar putea pereclita scopul de bază, și anume accederea la fonduri de capital pentru ÎMM-uri și dezvoltatorii imobiliari. Reiterăm, că acest mecanism în Uniunea Europeană, unde și-a demonstrat deja eficacitatea, a fost și este prevăzut anume pentru celelalte categorii de investitori/împrumutători decât consumatorii persoane fizice. Includerea consumatorilor în categoria de beneficiari cărora li se vor furniza servicii de finanțare participativă, va aduce noi provocări (insuficient de cunoscute în prezent) pentru furnizorii de servicii, care evident vor fi nevoiți să acorde resurse mai mari de timp, de personal și tehnologice în scopul furnizării serviciilor consumatorilor.